Efectul Prometeu
Urmărind istoria și văzând cum s-a dezvoltat, treptat, conștiința umană, mi-au plăcut (și-mi plac) grupurile, etniile, populațiile care și-au cerut drepturile, au ridicat pumnul, s-au organizat în spiritul a ceea ce numim “efectul Prometeu”.
Alții nu au această “problemă”. Și includ aici chiar pe colegii noștri de cartier, pe care nu mi-amintesc să-i fi văzut vreodată prin Piață protestând pentru ceva sau cerând vreun drept. Pur și simplu nu-și doresc, nu-și pun problema și din acest caz conștiința lor colectivă nu naște o voce de tip Martin L King sau Mandela.
Religiile se nasc tot dintr-o lene a minții de a-și cere drepturile, de a se ridica la conștiința a ceea ce este. E mai ușor să crezi că totul e predestinat și este imposibil de crezut că tu poți (și ai responsabilitatea) să lupți pentru destinul tău, pentru a-ți atinge scopul creației care te-a emanat. Mai apare, din când în când, unul care zice adevărul și e exmatriculat imediat. Dostoievski își imaginează foarte bine cum, în cazul unei reveniri a lui Iisus, acesta ar fi imediat anatemizat de religia existentă. “Oamenii nu au nevoie de libertate”.
La fel se întâmplă și în lumea astrologiei (și a altor discipline similare), foarte prost înțelese și mult mai prost practicate. Planetele în zodii reprezintă distorsiuni grave ale conștiinței umane; dar ele sunt distorsiuni și atât. Menirea lor este să fie depășite și nu de a deveni un zeu venerat. Planetele în case reprezintă posibilități și atât. Marele astrolog Arroyo a spus “dați-mi o hartă a momentului foarte proastă și voi face tot posibilul să o depășesc”. Și a făcut-o. Cunosc oameni care-și folosesc harta atât de bine și au depășit demult distorsiunile (“bias”-urile) zodiilor încât aș scrie o carte despre ei.
Efectul Prometeu e greu. El îndeamnă la luptă dar și la răbdare, la conștientizare și mai ales la gândire inconfortabilă. Zilele acestea se încheie conjuncția (pe cer) dintre Mercur și Uranus, cele două planete care simbolizează funcțiile gândirii – una conștientă și alta supra-conștientă (nu știu să vă zic ce-i aia “gândire supraconștientă” dar sunt covins că intuiți). O conjuncție care a funcționat pe toată perioada lui Mercur retrograd. Cu siguranță că am avut idei, originalități dar și o puternică stare de disconfort și rebeliune intelectuală. Dacă-i așa, e de bine. Ceva în noi, nemuritor și puternic, se revoltă. Cum ne-ar zice Dumnezeu: “v-am dat minte, folosiți-o. Băgați-vă picioarele în tot ceea ce credeți că știți și gândiți”.
E de bine. Să avem o săptămână strălucitoare!
Pentru Mercur, Uranus și Prometeu a ursit
Vrăjitoarea Electrică